Sentimentele de dragoste din adolescenta

Sentimentele de dragostea se nasc in inimile noastre inca din adolescenta, atat pentru fete cat si pentru baieti.

Dragostea evoluează din copilarie, in adolescenta si pana cand devenim adulti. Cine nu isi aminteste de primele sentimente de dragoste din adolescenta? Cand te indragostesti ! Dar cum știi ca te-ai îndrăgostit de o fata sau de un baiat ? Ce sunt sentimentele de iubire ? ... Azi voi scrie despre momentul când apare iubirea în viața noastra. Subiectul este destul de complex. 

Când eram copii prin clasa a 7, situatia era cam asa: ne plăcea o fată sau de un coleg de clasa, ne învârteam în jurul ei/lui, îi dădeam târcoale, mai împrumutam o riglă de la acea persoana, o mai trăgeam de păr, o mai ciupeam sau oînțepam, ii trimiteam cate un biletel de dragoste inocenta etc. Era o simpla atractie fizica, nicidecum o relatie bazata pe sentimente de dragoste. Îți plăcea cum arăta și atunci o trăgeai de par, așa intelegeam noi atunci dragostea. Îi scriam numele pe marginea caietului și se vedea numele complet când îl închideam și nu, nu scriam ca îmi plăcea de ea în oracol, nu îmi doream să știe nimeni, era secretul meu. Dacă aflau colegii că ne place de o fata sau de un baiat, râdea de noi..... Apoi făceam tot felul de legături, daca avea penar sau stilou ca al meu se știa, era a mea, clar. Prea multe semne, era evident. eram îndrăgostit de ea, asa credeam atunci. Și ușor nu eram ma frământa mult treaba asta.


Apoi am trecut la faza a doua, am scăpat de trasul de păr, ma gândeam că o sa vină fata aia care o să "fie peticul sacului meu"… săptămâna oarbă, luna, anul…o sa mă cert cu ai mei pentru ca nu o sa ne lase sa o ardem prea mult împreună ș.a.m.d., nu am avut parte de treaba asta.Când am mai crescut au apărut și ele, gândurile alea frumoase, mai un plan pe scurtă durată, o vezi îmbrăcata în tricoul tău, mergeți împreună la filmul preferat, o vezi cu câinele tău în lesă prin parc.

Toți am trecut prin stări de euforie, sentimente de iubire atunci când ne-am aflat în "relația perfectă". De fiecare dată când inima ne tresaltă pentru cineva și fluturașii încep să zburde în stomac ne simțim în al nouălea cer. Există însă și alte stări prin care orice îndrăgostit trece:


1. Hormonii o iau razna -
palmele si pielea îți transpiră, te înroșești iar totul se învârte. Totul din pricina unor hormoni eliberați, care îți dau o stare de fericire. 

2. Te trezești și mergi la culcare gândindu-te la o altă persoană în afară de tine - din clipa în care ai alături de tine o persoană foarte dragă, întreaga lume se învârte în jurul său. Adevărul este că totul ține de subconștient, ca și cum creierul ar fi programat să gândească așa. 

3. Zâmbești atunci când ești singur - ați trecut cu siguranță prin etapa statului pe gânduri, rememorării fiecărui moment petrecut alături de persoana iubită și a zâmbetului. 

4. Cânți - cum altfel să îți manifești mai bine fericirea, sentimentele de dragoste decât prin câteva triluri interpretate la duș sau prin casă. 

5. Dragostea te orbește iar casatoria iti reda vederea - așa spune o vorbă din bătrâni și așase întâmplă de fiecare dată.  Ultima etapa a iubirii : casatoria, este apogeul si implinirea sentimentelor de dragoste intre o femeie si un barbat. Alegem femeia sau barbatul cu care ne petrecem toata viata. El / Ea este perechea, jumatatea, pana cand moartea ne va desparti. Facem casa, copii, familie, totul impreuna. Suntem nedespartiti iar dragostea pluteste in aer. Nu putem trai unul fara altul. Noi credem ca aceasta este marea iubire ...si totusi, unele relatii sfarsesc brusc printr-un divort aducandu-ne cu picioarele pe pamant.


A te îndrăgosti sau reîndrăgosti?

Când nu suntem îndrăgostiţi, putem să ne reîndrăgostim? întrebarea aproape conţine răspunsul. Când ne-am îndrăgostit din anumite motive, fără să fi fost într-adevăr îndrăgostiţi, nu am constatat nicioda­tă că am putea deveni îndrăgostiţi. Este cazul oamenilor care se căsătoresc prea tineri, fără a şti prea bine ce în­seamnă să fii îndrăgostit. Ei cred că ştiu, se căsătoresc apreciindu-se sau chiar iubindu-se şi, mai târziu, prea târziu, se simt pentru prima oară îndrăgostiţi... de altci­neva.

Este adesea dureros, uneori catastrofic, dacă se simt emiţi pentru viaţă printr-o legătură indisolubilă re­ligioasă sau familială sau dacă nu vor sau nu pot să se despartă pentru copii. Dacă, în plus, mai trăiesc şi con­flicte relaţionale de alt ordin, atunci e iadul pe pământ.

Dacă, dimpotrivă, am fost îndrăgostiţi un timp şi nu mai suntem din cauza conflictelor, o terapie poate fi de folos. Mi se pare atunci de preferat să se înceapă cu per­soana care cunoaşte cel mai mult această schimbare de sentiment, care suferă mai mult sau care doreşte cel mai mult să-şi schimbe comportamentul sau să schimbe re­laţia. Aceasta se poate realiza individual sau mai bine în grup. Acolo, comportamentul care reprezintă o proble­mă are mai multe şanse să se repete, de a fi aplicat de că­tre ceilalţi care nu sunt la fel de implicaţi ca şi partene­rul.

Persoana în cauză poate deveni mai conştientă de responsabilitatea sa în relaţia cu celălalt şi să încerce comportamente alternative pentru a recrea dragostea pierdută. în etapa următoare, o terapie de cuplu ar fi mai eficientă. Chiar şi atunci când am fost îndrăgostiţi, se întîmplă uneori ca în urma unor conflicte repetate, aproa­pe de nerezolvat, pragul de toleranţă să fie depăşit de mult timp şi reîndrăgostirea să devină imposibilă. în acest caz, o separare provizorie de comun acord va per­mite celor doi să vadă mai limpede... adesea în sensul unei separări definitive, de altfel.